Magia abundenței

”Să ai tu mamă de toate”, așa îți spun părinții când îți fac urări. Și o fac din toată inima lor de părinte cumva uitând că ei sunt cei mai buni profesori de abundență. Uite o întrebare pe care tu ca și părinte trebuie să ți-o pui: CUM ÎMI ÎNVĂȚ COPILUL SĂ TRĂIASCĂ ÎN ABUNDENȚĂ?…pentru că dragii mei, abundență se învață din generație în generație, asta este!

Poate părea un subiect ciudat, dar dacă ne uităm în jur ,abundență este des confundată cu hoția. Că doar vedem destui oameni care în loc să vadă de interesul nostru, al societății, văd de propriul interes. Și uite așa, generație după generație ajunge să fie mai săracă, mai temătoare, mai obedientă și mai lipsită de perspective.

În trecut abundența era strict legată de natură și cumva așa este și firesc să fie. Omul avea nevoie de hrană, natura îi oferea. Omul nu ataca natura, nu umplea oceanele de plastic, nu își întindea teritoriul peste cel al animalelor și totul era cumva în echilibru. Viața se celebra conștient, pentru că trebuia să fii genetic bine pregătit să supraviețuiești…fără vaccine. Abundența pe vremea acea se moștenea din tată în fiu, dar pe firul povești mereu găseai un act de vitejie. Mai țineți minte din istorie când răzeșilor li se dădea pământ? În trecut nu era suficient să acumulezi abundență, marea șmecherie era să o păstrezi peste ani. De aici alianțe, strategii și diplomatie, vezi Urzeala Tronurilor ca și poveste sau cele mai longevive case regale din prezent.

Trebuie să observăm că abundența merge mână în mână cu educația. Fără educație, trăiești doar clipa și te bucuri de ce ai șmecherit de colo-colo. Tot fără educație degeaba ai tu bani dacă trebuie să cumperi respectul celor din jur ca să nu mai pomenesc de penibilul situației dacă mai ești și arogant. Este o vorbă celebră care se aplică al naibii mai ales în anii electorali, vorbă pe care o adaptez eu un pic și sună așa: ”poți scoate omul din prostie dar prostia din om, mai greu”. Așa că râdem de cei care cred sau își imaginează că niște ziduri mari sau tricouri de firmă pot acoperi lipsa crasă de educație sau abundență veritabilă.

Ca și părinți este bine să împrietenim copiii cu bani și MUNCA. Ei trebuie educați de mici în spiritul reciprocității asta ca să nu facă veritabile crize de nervi că nu au ultimele modele de telefoane….de la grădiniță. Știu, îți iubești copilul și el merită tot ce este mai bun, dar am o veste rea: copilul crește și în jungla vieții funcționează ”îmi dai- îți dau”, așa că ai grijă ce faci cu educația lui dacă vrei să nu fie un dezechilibrat.

Lucrurile bune nu cad din cer. Să fie clar! Dacă vrei mai mult, trebuie să faci mai mult. Că tot suntem noi consumatori de literatură americană, oamenii zic clar: nu există oportunități dacă stai în casă și aștepți să vină abundența la tine. Până și mari miliardari ai lumii, lucrează. În felul lor dar lucrează. Când este mic copilul degeabă îi îndrugi povestea aia cu ”e scump”, ”mama și tata, muncesc pentru bani”.., un copil de trei ani ce să înțeleagă?! În plus de asta vă garantez că nu are nevoie de cele mai noi jucării de pe piață. Sau dacă urlă în fața rafurilor, am o veste proastă! Copilul vrea jucării pentru că nu beneficiază de toată atenția ta ca părinte. Dar de la 6-7 ani, lucrurile se schimbă! Tu ca și părinte dai, dar dacă vrei să crești un copil echilibrat, începe să-i ceri și tu. De la activități prin casă până la responsabilitatea de a învăța sau a face un sport.

Banul, ochiul dracului. Uite o dilemă serioasă! Ce lecție de abundență dăm noi copiilor noștri? Aici este nevoie de o serioasă și adevărată introspecție. Dacă copilul vede la noi frică, limitare, blocaj în ceea ce privește banii, ce să mai înțeleagă el? La polul opus sunt părinții care devin prea generoși și compensează lipsa lor de acasă cu bani mulți de buzunar. Apropo, știți că nu de bani au nevoie copiii ci de atenție, empatie, reguli și iubire? Atunci se simt ei în siguranță și se pot dezvolta emoțional armonios și responsabil.

Lecția de abundență. Banii sunt o consecință, o energie care circulă și se manifestă material. Omul a dat valoare pecuniară abundenței și undeva a greșit măsura. Banii nu mai au valoare în zilele noastre, de acea trebuie să facem distincție între ei și …abundență. Bani vin și pleacă, adundența rămâne. Dacă ai o grădină plină de bunătăți, animale în curte, ai nevoie de mai puțini bani decât cel care nu are nimic din toate astea. Așa cum dacă ai echilibru și normalitate în creier, ești liniștit și fericit și fără să cadă pe tine raftul de genți scumpe sau să suferi că nu ai cel mai nou model de mașină. Abundență prinde altă valoare. Te bucuri de faptul că ai o meserie pe care o faci cu drag, de o familie care este aproape de tine, de prieteni onești, de respectul celor din jur. Și dintr-o dată ești cu mult mai bogat decât cel care închide ușa vile și se simte singur.

Copiii noștri trebuie să învețe viața reală, altfel îi condamnăm la nefericire. Nu cred că este normal ca la grădinițe, copiii fiind întrebați ce vor să devină (întrebare tâmpită oricum) să spună ”șef ca tata sau mama”. Mă îndoiesc că acel copil știe că a fi șef însemnă să știi mai mult, să fii mai buni, să îți asumi responsabilitatea.

Nu vreau să dau lecții deși ca psiholog aș putea, dar spun cu toată tăria că viitorul însemnă a educa corect copiii. Înseamnă a înțelege că ei preiau mult din ceea ce văd la noi și degeabă. Ca să dau un exemplu concret, îi trimitem să citească, când noi nu am luat o carte în mână, ei vor face fix ce văd la noi. Degeaba ne văd înjurând un sistem politic sau altul, dacă în fața blocului unde locuim, zac mizeriile sau lăsăm deșeurile după ce plecăm de la grătar. Degeaba le vom cere să ne respecte dar ei văd că nu ne respectăm părinții. Și degeabă vom vrea să știe să iubească dacă noi demult am uitat să fim soț-soție. Ca să nu mai amintesc de lipsa regulilor pe care …noi înșine de multe ori nu le avem.

Abundența este pretutindeni! Ește suficient să te uiți în natură sau să iei exemplu unui animal. Animalul îți învață puiul să supraviețuiască, să țină cont de reguli și să caute mereu un loc cu mai multă abundență. Noi ce învățăm puiul de om?

Tu, omule, ești mai evoluat!

About the author: Adriana Petrescu

Leave a Reply

Your email address will not be published.

nineteen + 13 =