Feedback, te rog, feedback

Au trecut câteva săptămâni bune dacă nu chiar luni de când mă preocupă acest subiect. L-am întâlnit în poveștile din cabinet, în terapiile de cuplu sau cele individuale și este ceva ce m-a afectat pe mine fără să îmi dau seama.

Ca și voi toți, am făcut și voi continua să fac gesturi necondiționate sau gratuite pentru cei care mă roagă sau cred că este necesar, dar am realizat ceva ce aș vrea să supun discuției cu voi:  necondiționat da, dar este nevoie totuși de ceva.

Americanii îl numesc ”feedback” , eu i-aș spune pe românește ”a fi recunoscător” și am să vă împărtășesc ce am observat eu la mine.

Nu este un secret că îmi place să scriu. Doamne ajută că o fac cu ușurință și niciodată nu am refuzat să scriu un articol pentru cine mi-a solicitat. Am făcut-o mereu cu entuziasm și am încetat să o fac mereu cu un gust amar. De ce, m-am întrebat, doar informațiile le ofeream cu drag, ce se întâmpla cu mine? Observam că îmi scade entuziasmul, parcă nu găseam subiectele și tot amânam să scriu. Ceva se întâmpla, ceva similar cu ce am trăit și în fostele relații de cuplu dacă tot sunt la ora mărturisirilor sincere.

Putem să o numim lipsă de empatie, ”mi se cuvine” , ”profit de tine” sau cum vrem fiecare, dar clar că lipsa de ”feedback”  omoară la un moment dat orice inițiativă, entuziasm sau pasiune.

Omul este un animal social și are nevoie de atenția semenului lui, altfel se simte izolat și neapreciat. Sunt convinsă că multora dintre voi v-a scăzut entuziasmul la locul de muncă în prezența unui șef care nu vă aprecia munca. În cuplu, lucrurile devin și mai grave. Atât bărbatul cât și femeia, au nevoie de cuvinte de apreciere ca să securizeze cuplul. De copiii ce să mai spun, mai ales la vârsta adolescenței au cea mai mare nevoie de apreciere și confirmări.

A oferi apreciere este o calitate emoțională care denotă echilibru și o mare capacitate de empatie. Înseamnă să ai capabilitatea de a înțelege efortul celuilalt și să oferi măcar un mulțumesc. Cei care nu au primit apreciere în copilărie duc această povară mai departe și de multe ori nu sunt capabili să o formuleze. Dar orice poate fi educat. Nu aș garanta viață lungă și progres celor care își conduc cu lipsă de empatie afacerea, maxim o fabuloasă fluctuație de personal. În cazul relației de cuplu, lucrurile sunt și mai sensibile. Lipsa aprecierii lasă o ușa foarte deschisă unui viitor adulter. Cât despre copii, îi vedem în jurul nostru. Timorați, sfioși, nesiguri și foarte influențabili în fața oricărui om care le arată puțină atenție.

Omul progresează atunci când primește o evaluare a muncii sale, când știe că ceea ce face este observat și face parte dintr-un plan pozitiv pentru societate.

Nu mai este nici un secret în faptul că oamenii care primesc aprecieri au rezultate mai bune. Propun să facem un exercițiu timp de o săptămână, să spunem tuturor celor care fac lucruri bune pentru noi un mulțumesc, apreciez ce faci.

Este un început, nu?

 

 

About the author: Adriana Petrescu

Leave a Reply

Your email address will not be published.

eleven + eighteen =