”Decolmatează țeava”

Nu știu cum se face, dar avem mai multă grijă de obiecte decât de corpul nostru. Am întâlnit zeci de oameni preocupați aproape până la obsesie de curățenie, dar care nu și-au făcut o analiză medicală. După cum am întâlnit oameni mai grijulii cu propria mașină decât cu corpul din dotare.

Oare ce ne determină să credem că acest corp pe care îl avem și nu îl băgăm mai deloc în ”revizie” ar trebui să ne suporte toate agresiunile la care îl supunem o viață? De fapt observăm foarte bine în jurul nostru dacă nu și pe propria piele că nota de plată vine fără întârziere. Auzi azi de o cunoștință care a murit la 45 de ani, mâine de alta care este grav bolnavă și desigur ți se pare mai mult decât firesc ca la bătrânețe să tragi după tine o sondă și o plasă de medicamente.

Dacă ne uităm pe stradă imaginea sănătății populației este dată de numărul de farmacii. Suntem încă un popor ignorant care tratează efectul și nu cauza. Probabil opt din zece oameni te-ar sfătui să iei medicamente dacă te doare ceva și doar doi te-ar îndruma să faci o analiză amănunțite a stilului de viață. Pentru că acolo este cheia.

Nu ne învață nimeni să abordăm sănătatea dintr-un punct de vedere cauză – efect și probabil la un sondaj de opinie mai mulți români ar știi ce pastilă este bună pentru ficat, dar fără să știe și localizarea organului în corp. După cum tot mulți, în momentul îmbolnăvirii preferă să dea vina pe orice altceva decât pe propria persoană. E mai simplu așa.

Dacă ar fi să simplific foarte tare expozeul despre sănătate corpului aș face o paralelă între el și o țeavă. Să luăm țeava noastră de toate zilele prin care trece apa. V-ați gândit câte depuneri sunt pe ea? Cred că v-ați gândit, altfel nu s-ar vinde atâta apă plată în magazine:). Așa și corpul: zilnic introducem în el de la alimente nocive, până la aer și apă cu noxe. Unde mai pui fum, alcool, chimicale. Nu mai vorbim de gândurile toxice, cele care îți ucid ficatul zi de zi cu o perseverență teribilă.

Și într-o zi te trezești obosit. Pui vina pe program, vreme, stres. Compensezi cu dulciuri, cafea, țigară poate alcool. Tragi de tine până simți că ești la limită și poate începi să iei vitamine. Constați că mare lucru nu se modifică, oboseala este tot acolo și poate, mergi la medic să îți faci analizele. Acolo, dacă ai noroc dai peste unul înțelept care îți face anamneza corect, vede dincolo de simptomatologie și îți prescrie un mod de viață sănătos. De regulă însă pleci cu deja cunoscutul diagnostic ”stres” și o rețetă cât un cearceaf de lungă. Tu ești mulțumit că ai rezolvat problema, te îndopi cu bulinele colorate și surpriză: într-o zi corpul tot cedează.

E ușor să trăiești sănătos? Am fi tentați să zicem că nu. Ne uităm pe stradă și nu putem să nu fim orbi la manifestarea junglei urbane. Tentațiile sunt mari, noi indisciplinați, ignoranți și fără pic de dorință de a integra și corpul în viața noastră.

Ce este de făcut?  Cred că nimic mai simplu decât să fim puțin atenți la cum ne simțim în propria piele. Devenind observatori putem detecta chiar dacă avem minime cunoștințe de anatomie că ceva nu funcționează cum trebuie. Mai apoi lăsăm la o parte ignoranța și punem o întrebare esențială: ce fac pentru corpul meu? cum îl tratez? ca pe un templu sau ca pe o țeavă?

 

About the author: Adriana Petrescu

Leave a Reply

Your email address will not be published.

4 × two =