Țara lui ”Nu pot”, ”Nu știu”, ”Nu vreau”

” Eppur si mouve” un citat care a scos omenirea din bezna cunoașterii. ”Și totuși se învârte” este celebra frază atribuită lui Galileo Galilei cel ce avea să petreacă ani în defăimare și izolare pentru curajul de a crede în știință și progres.

Au fost ani negri ai omenirii când cunoașterea se plătea cu viața și știința era considerată mai mult ocultism. Și au murit oameni pentru credința lor fără să se fi gândit vreodată că omenirea azi, mai poate face o buclă de ignoranță sub ochii noștri.

Nu știu cum este la alții, vorba lui Creangă, dar la noi aș putea spune că se întâmplă grozăvii. O simplă revistă a presei, două/trei știri la televizor, discuții la gura de metrou sau la țigara din pauză te fac să te întrebi la modul cel mai serios: ÎNCOTRO?

Și nu este treaba mea să judec de ce am ajuns aici, doar mă întreb uitându-mă în stânga și dreapta cât mai putem să ne scufundăm în ignoranță?

În regulă, clasa politică este un dezastru, am ajuns să le privim evoluția ca pe arenele cu gladiatori și ne bucurăm din toate viscerele că în sfârșit ”vor plăti”. Dar dragii mei, i-am votat, am girat cu ignoranța noastră toată grozăvia, am deschis larg poarta visteriei și sub ochii noștri s-a comis totul. De ce ne bucurăm atât?

Am ajuns să ne uităm liniștiți cum pe rând se dărâmă instituții importante pentru o societate normală: învățământ nu avem, însă avem mai mulți licențiați decât locuri de muncă pentru ei. Profesorii, marea lor majoritate predau mediocru și s-au lăsat îngenuncheați de pretențiile părinților iresponsabili care le plătesc serviciile. Medicii, unii abundă de susținere din partea companiilor farmaceutice, alții plâng după un stetoscop și noi, noi restul îi judecăm fără să fi petrecut un minut într-o mizerie de spital.

De cultură ce să mai zic. Ne-am lăsat patrimoniul în paragină, am întors spatele valorilor noastre românești, am vândut tot ce era de vândut și am înlocuit tot ce mai era autentic cu kitsch-ul, și stăm pe margine și ne plângem că nu ne simțim rădăcinile.

Ne este frică de învățare ca dracului de tămâie și ne credem atât de superiori. Dar realitatea arată mai degrabă că suntem viețuitori, supraviețuind marea majoritate cu un buget care de cele mai multe ori nu ne acoperă nici rata pentru o casă care nu este a noastră, este a băncii.

Nu știu de unde atâta pervertire și ignoranță, să fie de acum 2000 de ani, de la mama Mioriței sau de la democrația atât de prost înțeleasă, dar hai să ne trezim oameni buni odată!

Hai să începem să credem în evoluția care nu se face prin show-urile ieftine de televiziune, nu se face cârcotind și bucurându-te de răul altuia la care și tu ai contribuit tacit, nu se face crescând o generație de copii absolut descentrați de natură și energia copilăriei. Hai să începem ușor, câte un pas. Hai să ne uităm bine cu toții în oglindă să ne judecăm faptele noastre și mai apoi să aruncăm cu pietre. Hai să ne facem treaba bine și dacă cineva nu se uită la noi sau ne plătește în plus. Hai să ne mândrim că suntem și că avem valori românești și să încetăm cu importul acesta ieftin. Hai să nu mai fim penibilii ipocriți care varsă o lacrimă mincinoasă când ne pleacă valorile la ceruri. Hai să ne facem curățenie în fața casei, în viață, în suflet, în trup.

Hai să putem, să vrem, să știm!

About the author: Adriana Petrescu

Leave a Reply

Your email address will not be published.

two × five =