Înainte de somn ușor, despre vise

Top 10 lucruri mai puțin cunoscute despre vise

Visele sunt o componentă a vieții umane – și animale, dacă stăm să urmărim reacțiile pe care le au, uneori, câinii sau pisicile noastre, atunci când dorm – despre care mai mult facem presupuneri, decât cunoaștem ceva cu certitudine. Ele există și se desfășoară, independent de voia noastră, uneori după tipare bine definite – incapacitatea de a fugi sau de a riposta, ori starea de imponderabilitate derivată din deplasarea cu o viteză uriașă – alteori, haotice, aleatorii, premonitorii, înfricoșătoare sau euforice. Pe unele ni le explicăm ca urmări ale unor experiențe mai mult sau mai puțin marcante din timpul unei zile, în timp ce altora ne este imposibil să le identificăm sursa și sau să le asociem cu diferite simboluri. Stiința interpretării onirice, al cărei parinte este celebrul medic neuropsihiatru Sigmund Freud, oferă, în unele situații, lămuriri satisfăcătoare. Totuși, nu decodificarea simbolurilor ascunse ale viselor face obiectul de studiu al acestui material, ci trăsăturile pe care acestea le au, din perspectiva pur științifica.

10. Și orbii visează

Oamenii care orbesc după naștere văd, în continuare, imagini în visele lor. Cei care s-au născut fără darul vederii sunt privați de aceasta dimensiune onirică, dar se bucură de vise la fel de “vii” ca toți ceilalți, limitate, însă, visele lor se desfășoară in gama tuturor celorlalte simțuri: auz, miros, gust, atingere și emoție. Pentru un văzător este greu să își imagineze toate aceste lucruri în vis, dar nevoia de somn a creierului uman este atât de puternică, încât acesta poate angrena toate situațiile si mecanismele fizice posibile pentru a impune un repaus odihnitor și eficient sistemului.

9. Uităm 90% din tot ce visăm

La cinci minute după ce un om se trezește, el a uitat deja jumătate din ce a visat. După zece minute, 90% din amintirea visului a dispărut. Poetul Samuel Taylor Coleridge s-a trezit într-o dimineață după un vis fabulos – indus, probabil, de opiu – și a așternut cu creionul pe hârtie descrierea “viziunii dintr-un vis”, în ceea ce a devenit, ulterior, unul dintre cele mai apreciate poeme englezești: Kubla Khan. În timp ce scria, mai exact după cel de al 54-lea vers, a fost întrerupt de cineva. Coleridge s-a întors să își termine poemul, dar nu și-a putut aminti restul visului. Poezia nu a mai fost niciodată completată. Cazuri similare mai există. De exemplu, Robert Louis Stevenson a scris povestea Doctorului Jeckyll și a Doamnei Hyde prin vis, iar Frankenstein, al autoarei Mary Shelley, a fost tot vlăstarul unei experiențe în somn.

8. Toată lumea visează

Orice ființă omenească visează (exceptând cazurile de tulburare psihologică gravă), însă bărbații și femeile visează diferit și au reacții fizice distincte. Bărbații tind să viseze mai mult despre alți bărbați, în timp ce femeile visează în mod egal despre femei și bărbați. Mai mult, atât bărbații, cât și femeile experimentează reacții fizice de natură sexuală în timp ce visează, indiferent dacă visele au ori nu o tentă sexuală explicită; aproape zilnic, bărbații au erecții, iar femeilor li se vascularizează mai puternic zona genitală.

7. Visele previn psihozele

Într-un studiu recent, aplecat asupra somnului, s-a constatat că subiecții care erau treziți la începutul fiecărui vis, dar li se permiteau, totuși, opt ore de somn, au experimentat cu toții dificultăți de concentrare, iritabilitate, halucinații și semne de psihoză, după numai trei zile de asemenea tratament. Atunci când, în sfârșit, li s-a permis un somn continuu și neîntrerupt, cu vise, creierele subiecților au recuperat timpul pierdut ridicând simțitor procentul de somn în stare REM (Rapid Eye Movement sau Mișcarea Rapidă a Ochilor). Adică, au visat mult mai mult, pentru a ajuta la refacerea cerebrală.

6. Visăm numai despre ce cunoaștem

Visele noastre sunt adesea populate de străini care interpretează anumite roluri, bine definite, dar care, deși poate e greu de crezut, nu sunt invenții ale minții noaste – acele figuri sunt figuri reale ale unor oameni reali, pe care i-am întâlnit pe parcursul vieții, dar pe care este posibil să nu le mai recunoaștem și de care nu ne mai amintim. Asasinul funest din cel mai recent coșmar poate fi individul care a pus benzină în rezervorul mașinii tatălui pe când noi eram doar niște copii. Cu toții am văzut sute de mii de chipuri în viața noastră, așadar există o rezervă nesfârșită de personaje pe care creierele noastre să le utilizeze în timp ce visăm.

5. Nu toți visează în culori

Reiese, din unele studii, că nu mai puțin de 12% dintre oamenii văzători visează exclusiv in alb si negru. Restul visează colorat. De asemenea, oamenii tind să aibă teme comune în visele lor, situații relaționate cu școala sau serviciul, urmăriri, alergare îngreunată și pe loc, experiențe sexuale, eșecuri, întârzieri, decesul unei persoane dragi, dinți căzuți, zbor, picarea unui examen sau un accident de mașină. Până acum, nu se știe dacă impactul unui vis marcat de violență sau moarte poartă o încărcătură emoțională mai puternică iî cazul unei persoane care visează color, decât în cazul uneia care visează alb-negru.

4. Visele nu sunt despre ceea ce par a fi

Atunci când visăm despre un anumit subiect, este posibil ca visul să nu se refere tocmai la acel lucru. Visele comunică într-un limbaj simbolic și încifrat. Mintea, inconștientă, încearcă să compare visul cu altceva, similar. Așadar, orice simbol ar alege visul, este foarte puțin probabil să fie vorba despre un simbol explicit, al chiar lucrului visat. Practic, aici intervine acea “interpretare a viselor”, de care se face vinovat Freud și care asociază scenarii onirice precum pierderea dinților cu decesul cuiva apropiat, scăldatul în ape tulburi cu o boală ce se apropie, ori prezența unor animale cu niște dușmani, mai mici sau mai mari, din viața reală.

3. Dependenții care au renunțat la vicii au vise mai realistice

Oamenii care au fost mult timp fumători și s-au lăsat de acest viciu, experimentează, se pare, vise mult mai vii decât ar avea în mod normal. În plus, Jurnalul de Psihologie Anormală relatează: “În rândul a 293 de fumători abstinenți, într-o perioadă cuprinsă între una și patru săptămâni, 33% au declarat că au avut cel puțin un vis despre fumat. În majoritatea viselor, subiecții s-au surprins fumând și au resimțit puternice emoții negative, precum panica și vina. Visele despre fumat erau rezultatul scăderii nivelului de nicotină și nu au fost experimentate de 97% dintre subiecți atunci când fumau.” Apariția viselor era corelată semnificativ cu durata abstinenței. Aceste vise au fost încadrate ca fiind mai vii decât cele obișnuite și erau la fel de comune ca majoritatea simptomelor renunțării la tutun.

2. Stimulii externi ne invadează visele

Se numește Încorporare Onirică și reprezintă experiența pe care majoritatea o avem, cel mai comun, atunci când un sunet din realitate se aude în vis și este cumva asociat unui element din scenariul visat. Un exemplu asemănător este acela al situației când ne este sete, frig sau avem o alta nevoie fiziologică, în realitate, iar mintea noastră încorporează această nevoie în vis. Un asemenea caz se poate transpune oniric visând cum bei un mare pahar cu apa, după care setea revine, bei iar, iar ciclul se repetă până când te trezești și chiar bei un pahar cu apă. Acest concept este ilustrat în pictura lui Salvador Dali denumită “Vis provocat de zborul unei albine în jurul unei rodii, cu o secundă înainte de trezire”.

1. Suntem paralizați în timpul somnului

Fie că ne vine sau nu să credem, trupurile noastre sunt, virtual, paralizate în timpul somnului – cel mai probabil pentru a se preveni mișcarea lor în concordanță cu ceea ce visăm. Potrivit unor studii, glandele secreta un hormon care ajută la inducerea somnului, iar neuronii trimit semnale coloanei vertebrale, care cauzează relaxarea și, în cele din urmă, paralizia temporară a corpului. De asemenea, atunci când sforăim, nu visăm. Copiii mici nu visează despre ei înșiși până la vârsta de 3 ani. De la aceeași vârstă, micuții au în mod tipic mai multe coșmaruri decat adulții, până în jurul vârstei de 7-8 ani. De asemenea, dacă suntem treziți în mijlocul unui vis, este mai probabil să ni-l amintim ceva mai bine decât am face-o dacă ne-am trezi după o întreagă noapte de somn.

About the author: Adriana Petrescu

Leave a Reply

Your email address will not be published.

7 − 6 =