Porția de realism

Aș scrie o carte de management și de leadership dacă aș așterne toate propunerile primite pentru afaceri de-a lungul anilor. Toate începeau cu ”m-am gândit la tine pentru că…” și se sfârșeau cu senzația aia penibilă că îți vine să treci pe partea cealaltă a străzii când te întâlnești cu persoana.

La început mărturisesc că îmi umflam ego-ul de atâta bine și atâta atenție. Nu așteptam să aud propunerea că deja aveam idei, soluții, etape. Și cu ele rămâneam…. :). Eram la început de anteprenoriat, eram plină de entuziasm, aveam idei și aveam o poftă de lucru care (Doamne ajută!) mi-a rămas și acum.

Primele propuneri au venit pe zona de ”hard business” acordate perfect cu vremurile care promiteau un schimb nebun de tot ce se putea cumpăra sau vinde. Au eșuat evident și nu din cauza mea. Ipotetic am vândut vapoare întregi de tot ce se putea vinde, am construit și mai pe urmă am semănat fiecare petic de România ….cu vorbe și cam atât.
Următoarele propuneri au venit din zona politică, unde totul se acorda perfect cu interesul celui care făcea propuneri pe criterii care luau în calcul orice altceva decât inteligența mea. Nici acolo nu am făcut prea mult purici….
Și uite așa, toate experiențele mele nu au fost soldate cu eșec ci cu o temeinică cunoaștere a laturii umane. O țin minte pe mama, Dumnezeu să-i ofere Lumină acolo unde este cum spunea disperată:
” Da câtă răbdare mai ai fata mea sa asculți povesti? Nu poți să faci o meserie din asta…”.
Ei bine, tocmai asta am făcut. Și bine am făcut că am avut răbdare, inocență și simț al observației să pot acum ajuta oameni și organizații. Și o fac tare bine, cu experiență, ”nas” pentru detectat ce nu își are locul și drag de a construit temeinic de oameni și pentru oameni.

Dar ca să nu mai pierd vremea cu trecutul sar direct în subiect:
CUM ÎȚI DAI SEAMA CĂ PROPUNEREA DE AFACERE ESTE BUNĂ?

Răspuns: nu îți dai seama :).
Desigur, dacă ai avea un cristal magic ai putea ști dacă afacerea va merge sau nu.
Dar cum afacerea este făcută cu oameni, eu zic că acolo trebuie căutat răspunsul. Și exact acolo s-ar putea să îți scape problema.

Și acum să disecăm variantele:

1. Propunere excelentă, el/ea are banii, tu munca.
– mda, ține cât timp țin și banii. Eu încă nu am văzut o afacere sustenabilă pe acest principiu. Dar poate există.

2. Tu ai relația, el/ea nevoia.
– de ce trebuie să intri în afacere? încearcă comisionul.

3. Tu nu ai bani dar ai ideea, el/ea nu are nimic.
– singura șansă de reușită este dacă nevoile celor doi nu depășesc posibilitățile (atenție la aparținători, ei își pierd primii răbdarea)

4. Tu ai bani, el/ea timp.
– aha…:)succes, la un moment dat pierzi controlul.

Și cred că mai sunt milioane de combinații, eu de regulă pe acestea le-am întâlnit.

Ce face din afacere un succes și din relația de afaceri continuitate?

Povestim mâine când dezbatem concepul de lider.

About the author: Adriana Petrescu

Leave a Reply

Your email address will not be published.

three × 3 =