Post Valentine`s Day și de…Dragobete :)

Îndrăgostește-mă de tine, a spus ea ușor într-o seară când la apus soarele era atât de roșu încât străzile păreau cuprinse de o febră suspectă. Și era liniște și străzile erau goale ca și clipele în care ochii lor se întâlneau. Și ea știa și el știa tot ceea ce neștiutul încă nu putea să spună.

Îndrăgostește-mă, a șoptit ușor, așa cum ai făcut în serile când îmi priveai chipul ca pe o icoană. Mai ții minte iubitule când ne plimbam de mână și toată tăcerea era de fapt o comunicare nebună care tranzita însăși șirurile ADN și milioane de gânduri construiau vise?

Mai ții minte?

Îndrăgostește-mă de tine pentru că îmi este dor de fluturi și stări, de bucurie și ciocolată. Și de noi.

Cum care noi, iubitule?

Și creștem și vrem, și tânjim și vrem și mai mult. Și cresc valuri de plăcere și fugim ca doi orbi către oaze de liniște unde unul în brațele celuilalt ne respirăm ființa și totul pare să se cuprindă într-un punct.

Și nu este virgulă.

Oprește timpul în loc, iubitule, negociază cu fiecare minut și fiecare secundă care pleacă fără acea bătaie a inimii mele pe care îți plăcea atât de mult să o auzi. Urlă și cere, cere timpului încă o secundă care să mai țină fluturii captivi și nu-i lăsa să plece.  Pentru că tu poți, iubitule, pentru că ai putut odată. Și pentru fluturi, și pentru ei…

Și Zei și Îngeri stau mărturie că inima omului nu este făcută să sece ca o baltă sastisită, că păcatul ancestral este boală tăcerii și orbul inimii. Ascultă, iubitule, vocea iubirii și vezi cu toate simțurile că iarna este aproape și mi se face frig în brațele tale și demult nu îți mai aud inima.

Îndrăgostește-mă de tine, iubitule, îndrăgostește-mă.

About the author: Adriana Petrescu

Leave a Reply

Your email address will not be published.

4 × five =