Rețeta fericirii

12 zile de atitudine pozitivă! Uite o provocare!

Aș fi fost tentată să cred că nu vei rezista să nu tragi cu ochiul la știri sau la emisiuni politice. Sunt sigură ca ai să stai de vorbă cu toate persoanele enervante care până mai ieri îți stricau definitiv ziua și sunt convinsă că ceva o să mai apară să îți strice ziua.
Fericirea este o stare de fapt, necondiționată de exterior și cu rădăcini adânci în sinele nostru. Eu pot să certific asta.
Ca orice noutate, fericirea este ca sportul. Anchilozați de atâtea probleme, din lipsa iubirii și a speranței, te trezești încă de la primele exerciții de pozitivitate cu ”febră musculară”. Mai rău decât un ligament neîncălzit este gândul că ai luat-o razna, că o să te privească cei apropiați ca un nebun neadaptat la realitățile cotidiene, atât de grave și triste.
Tenace și  hotărât să experimentezi,  îți vei schița cu meticulozitate fiecare ora activă din zi.

Trezitul de dimineață determină mare parte din cum va arăta ziua. Una este să deschizi ochii panicat la ceas și cu gândul terifiant că ai întârziat sau ca iarăși te duci într-un loc cu atmosferă toxică și alta este să te întinzi ca o pisică și să stai preț de câteva minute bune imaginându-ți numai momente plăcute pe care vrei sa le ai în cursul zilei.
Pare ușor dar nu este. Obișnuința și rutina te fac să mai dormi cinci minute în plus, cinci minute care se fac douăzeci și uite așa te trezești iarăși cu cafeaua băută pe scările casei. Eu una m-am lecuit de asta în sfârșit.
Dar revin la importanța trezitului. Lipsa de chef se poate cuibări în primele secunde după ce deschizi ochii conștient. Sunt mii de cauze pentru care nici bine încălțați în papucii de casă, boscorodim și dăm startul unei zile de coșmar. Dar cum și-ai propus să trăiești pozitiv nu pot decât să te invit să te gândești la diminețile în care te trezești în brațele iubirii și ai senzația ca totul este posibil. Drăguță stare, nu?

Mâine va fi o zi excelentă, iată propoziția cu care este bine să adormi.
Azi este o zi minunată este gândul cu care te trezești. Deschizi ochii, mai furi cinci minute de somn în care te simți din nou copil și te gândești bucuros cât de minunat este să fii sănătos, să nu te doară nimic și să ai capul limpede.

Deschizi geamul, saluți soarele chiar dacă este printre nori și te bucuri să simți aerul rece cum îți dă binețe. Sari peste canalele de știri și rămâi fidel aceluiași program de muzică cu melodiile tale preferate. Micul dejun devine un ritual obligatoriu în care ești  atent la ce îți cere ”șoricelul” din stomac. Recunoaște că acceptând provocarea, diminețile seamănă cu cele relaxate de duminică. Ți-ai rezervat timp suficient să mănânci tacticos și să savurezi cafeaua în ritmuri muzicale. La ora aia nu sună nici telefonul, așa că eviți orice fel de discuție neplăcută.

Drumul către birou îl ocupi cu observatul. Observi oameni, clădiri, căței, pisici, te uiți la orice este pozitiv, colorat sau frumos. Nu te grăbești, îți acorzi timp de reflecție activă. Constați că sunt puțin oameni zâmbitori pe stradă și prea multa încrâncenare.
La birou te concentrezi doar pe oameni dragi de care îți este dor și în weekend. Găsești interesantul în ce faci și îți propui să râzi cu colegii mai des.

Vei observa însă cum nu peste tot domnește echilibrul și veselia. Dintr-o concepție greșită s-a ajuns cumva la părerea că în afaceri trebuie să fi serios și dacă râzi înseamnă că nu îți  faci treaba bine. O prostie după părerea mea. Veselia nu trebuie confundată cu incompetența.

Nu mi trebuie să îți spun că te apuci de lucrurile grele și plictisitoare la prima oră. Odată ce ai rezolvat și ”lista neagra” parcă viața este mai frumoasă. Nu tu telefoane enervante, nu tu scuze de care să îți fie și ție rușine, nu tu acuze pe care în ruptul capului să vrei să ți le asumi.

Te previn că îți va veni greu să lași în urmă viața în care totul era cu susul în jos, dar cumva controlabil. Va fi dificil să te desparți de toți oamenii triști are s-au obișnuit să își agațe probleme pe tine ca și pe cuier. Viața este o continuă evoluție, evoluție bazată mai mult pe suferință decât pe gândire pozitivă și puțin pe multă înțelepciune. Marea majoritate a celor triști sunt doar blocați în sistemele lor negativiste în care justificarea nefericirii este un fel de accesoriu de preț, deci este bine să ieși din cercul lor.

În concluzie, 12 zile în care te trezești bine, 12 zile fără să iei în seamnă oameni care se plâng mereu de aceleași lucruri, oameni care să îți povestească cumva cu satisfacție despre răul altuia, oameni pe care la o adică să-i doară undeva în spate de tine.
Și unde mai  pui că îți rămân serile. Orele de seara, puține care mai rămân din zi sunt un fel de desert. Seara o dedici activităților alături de oamenilor dragi sau momentelor de ”zăcut” pur și simplu.
Tare este simplu să fii bucuros dacă vrei. Dar vrei?

About the author: Adriana Petrescu

Leave a Reply

Your email address will not be published.

13 − four =